Kazahstanul sărbătorește ”Ziua Primului Președinte”. Nursultan Nazarbayev: ”Întâi – economie, apoi – politică”

Anul acesta se împlinesc 30 de ani de la independența Kazahstanului. Ziua Primului Președinte se sărbătorește, anual, pe data de 1 decembrie, începând din 2012. În această zi, în 1991, Nursultan Nazarbayev a fost ales președinte al Republicii Kazahstan. În 2011, Senatul kazah a adoptat o lege care a introdus o nouă sărbătoare, tocmai pentru a onora contribuția lui Nazarbayev la dezvoltarea Kazahstanului.

Nursultan Nazarbayev este o figură remarcabilă, nu numai în istoria modernă a Kazahstanului, dar și în istoria globală. Elbasy a reușit să propulseze Kazahstanul la un nivel internațional fără precedent. Nursultan Nazarbayev a fost cel care a militat, constant, pentru o politică pașnică și fără arme nucleare a Kazahstanului.

Contribuția sa la dezvoltarea națiunii moderne kazahe și a țării este, într-adevăr, unică. În anii președinției sale, Nursultan Nazarbayev a obținut un rezultat istoric – în semnificația și amploarea sa -, rezolvând, pentru totdeauna, problema frontierelor de stat ale Kazahstanului de-a lungul întregului său perimetru. Trebuie amintit, în context, că aceasta este o linie cu o lungime de peste 13.000 de kilometri.

Nursultan Nazarbayev a înțeles clar că problemele de frontieră trebuie rezolvate cât mai curând posibil, iar tânărul stat kazah nu a avut timp să tergiverseze o astfel de problemă. Kazahstanul se afla într-o situație economică dificilă și trebuia să atragă investiții, despre care se știa că necesită, mai ales, garanții de stabilitate, în special cu cei doi vecini giganți ai săi, disputele teritoriale putând descuraja orice investitor serios, decis să-și investească în Kazahstan.

Nursultan Nazarbayev a evitat ”o problemă uriașă pentru viitor”

Mai mult decât atât, Nazarbayev și-a dat seama că, dacă nu va rezolva problema frontierei moștenite de la Imperiul Țarist și Uniunea Sovietică, Kazahstanul și-ar lăsa o problemă uriașă pentru viitor. Este evident că în condițiile geopolitice de astăzi, când China a devenit deja prima economie din lume cu un potențial militar și politic enorm, ar fi mult mai dificil să rezolvi astfel de probleme.

Drept urmare, după ce a eliminat – cu promptitudine – toate problemele de frontieră cu toți vecinii săi, Nazarbayev a pus o bază solidă pentru dezvoltarea ulterioară a Kazahstanului. Încă din primele zile ale independenței statului kazah, Primul Președinte a considerat participarea activă la afacerile internaționale ca o cheie pentru asigurarea suveranității Kazahstanului pe scena mondială.

Astfel, Kazahstanul a reușit să construiască relații echilibrate și reciproc avantajoase cu toți actorii geopolitici importanți. Această strategie a căpătat deja o importanță doctrinară pentru țară. Un alt domeniu important de consolidare a suveranității naționale a fost și este progresul sistemic al integrării economice în Eurasia.

”Integrarea nu este o concesie a suveranității naționale, ci un instrument de extindere a potențialului său”

Nursultan Nazarbayev, Primul Președinte al Kazahstanului, a avut întotdeauna o viziune clară asupra acestei probleme, pornind de la premisa că ”integrarea nu este o concesie a suveranității naționale, ci un instrument de extindere a potențialului său prin crearea unui sistem în care toți participanții sunt legați de relații interdependente”.

În integrarea macro-regională efectivă, Nazarbayev a anticipat foarte multe oportunități strategice pentru al nouălea stat ca mărime din lume, care nu are acces direct la oceanul mondial și are o piață internă limitată. După cum arată istoria și practica modernă a relațiilor internaționale, amenințarea cu pierderea suveranității economice precede adesea pierderea suveranității politice a statului.

Nursultan Nazarbayev – care a reușit să scoată Kazahstanul din criza economică a anilor `90 – a fost întotdeauna clar conștient de această problemă. Tocmai de aceea, principiul propus de el ”întâi – economie, apoi – politică” a devenit decisiv pentru dezvoltarea Kazahstanului.

În același timp, problemele strategice, pe termen lung, de stabilitate economică au prevalat întotdeauna asupra intereselor pe termen scurt. Un exemplu izbitor este decizia lui Elbasy privind înființarea Fondului Național în 2000.

Primul Președinte al Kazahstanului, viziune confirmată de realitate

Timpul și crizele care au apărut în mod repetat în ultimele decenii au dovedit, pe deplin, claritatea demersurilor Primului Președinte. Menținerea suveranității economice necesită o planificare sistematică și pe termen lung, inclusiv crearea de rezerve financiare solide, care să acționeze ca o ”pernă de siguranță” pentru țară, cu atât mai mult în perioade de criză.

Pentru Nursultan Nazarbayev, eficacitatea sistemului politic a fost determinată nu de respectarea unor ”standarde abstracte ale democrației”, ci tocmai de capacitatea sa de a asigura stabilitatea, aceasta creînd condiții pentru o dezvoltare progresivă.

În același timp, Primul Președinte al Kazahstanului a reușit să îmbine, armonios, două procese paralele.

• menținerea unui conservatorism rezonabil în domeniul reformelor politice
• liberalismul în economie

Această combinație a devenit la un moment dat unul dintre factorii cheie pentru succesul așa-numiților ”tigri asiatici” reprezentați de Coreea de Sud și Singapore. Un indicator ilustrativ al eficacității sistemului politic stabilit al Kazahstanului a fost tranzitul reușit al puterii, realizat la inițiativa lui Elbasy în martie 2019.

Alegerea noului președinte Kassym-Jomart Tokayev a devenit nu numai un indicator al maturității sistemului politic kazah, ci și o condiție importantă pentru continuarea încrezătoare și consecventă a cursului de dezvoltare a statului stabilit de Primul Președinte Nursultan Nazarbayev.